Dintre toți cei care au o căsuță de email, să ridice două degete sus cei care nu au primit niciodată măcar un email cu următoarea notă de subsol:
In conformitate cu legea 365/2002 privind comertul electronic, acest mesaj nu este si nu poate fi considerat spam, deoarece:
- acceptare de primire a ofertei nu va implica financiar – adresa d-voastra de e-mail a fost gasita fie pe un site public, fie intr-un ghid de afaceri, fie in adresele altor firme care ne-au trimis ofertele lor sau am primit-o cu ocazia unor intalniri de afaceri
- acest mesaj va este adresat cu scopul de a va invita sa beneficiati de serviciile companiei noastre si va este transmis in dorinta de a va tine la curent cu cele mai noi si mai profitabile servicii pe care vi le putem oferi.
Pentru ca intelegem si apreciem intimitatea d-voastra ne cerem scuze daca acest mesaj a ajuns din greseala la dvs, iar daca doriti sa nu mai primiti astfel de mesaje in viitor va rugam sa dati un reply la acest mesaj indicand adresa sau adresele de e-mail care doriti sa fie sterse din baza de date. Va multumim.
[sau orice altă variație pe această temă]
Deși toată lumea știe că este spam, toți închid ochii. Mai ales cei care trimit astfel de mailuri. Din acest motiv, [și nu doar] newsletterele legitime tind să cadă pradă filtrelor anti-spam, oricât de mult s-ar chinui bieții administratori de liste să respecte toate regulile posibile și imposibile ale oricărui server de email din Internet.
Pe spammer nu îl doare burta dacă a cumpărat cu doo milioane o listă de câteva sute de mii de adrese și jumătate sunt invalide. Masiv înseamnă masiv, iar termeni precum ROI (Return of Investment),OPM (orders per thousand), CPR (cost per response) sunt necunoscute interstelare.
Revenind la micul nostru administrator, care are o listă perfect legală de câteva sute de abonați la newsletterul site-ului lui, cum poate el să își țină clienții informați dacă emailurile lui ajung accidental în spam?
Primul lucru pe care trebuie să îl facă este să își țină lista actualizată: adresele care nu mai sunt actuale, care nu sunt corect formate, care conțin erori să fie șterse. Lucru ușor de spus și de făcut când ai câteva sute de adrese, dar ce te faci când ai mii sau chiar zeci de mii?
În primul rând, o treabă bună trebuie să fie făcută bine de la început:
Validarea adreselor de email la introducere. Este binecunoscut faptul că uneori pot apărea erori de introducere (typos) sau utilizatorul introduce intenționat o adresă invalidă (adesea tot din teamă de spam!). Cum procedăm:
- Validarea sintactică. leutzu#yahoo.com, katyy!@$aol,com etc. nu sunt adrese formate corect, așa încât acest pas poate fi rezolvat simplu printr-o verificare prin JavaScript înainte de trimiterea formularului.
- Validarea domeniului. O adresă de email poate fi formatată corect, dar să fie pe un domeniu care nu există. O procedură simplă pe server poate verifica dacă domeniul yhoo.com exista. Nu este consumatoare de timp foarte mare și asigură un grad mai mare de siguranță.
- Validarea căsuței de mail. Acolo unde este posibil, un script server-side poate încerca deschiderea unei conexiuni SMTP la serverul de mail pentru domeniul vizat și să încerce să trimită un email către căsuța respectivă de mail. De regulă, răspunsul este simplu de interpretat, însă procesul este consumator de timp.
Oricare dintre metode ați alege-o (indicat ar fi toate trei, în ordine!), vă asigurați cu un anumit grad de certitudine faptul că adresa de email există și acceptă mail.
Curățarea listei de fiecare dată când se trimite newsletter. Este evident faptul că adresele de email mai dispar în timp. Nimeni nu își păstrează aceeași adresă de email toată viața. În acest caz, adresele care nu mai există trebuie șterse din baza de date în cel mai scurt timp. Voi reveni cu un post pe această temă. Este cunoscut faptul că Yahoo!Mail întârzie, filtrează sau chiar blochează emailurile venite de la servere de la care în mod curent se primesc mesaje pentru adrese invalide.
Respectarea intimității abonaților. Oferiți-le o modalitate facilă și practică pentru dezabonare. Și când spun dezabonare, chiar mă refer la dezabonarea efectivă, în niciun caz învârtirea prin alte liste în speranța că la un moment dat săracul utilizator va uita că s-a dezabonat și devine ok (iar) să îl mai bombardăm cu un newsletter.
Abonații nu sunt proști! Nota de subsol de mai sus nu are absolut nicio valoare legală. Dimpotrivă, e un cuțit îndreptat spre tine însuți. Invocând legea 365/2002 nu faci decât să spui: Da, am trimis spam. Poți să mă dai în judecată pe baza articolului 6 aliniatul 1 din lege.
Unele platforme de trimitere a newsletterului sunt construite în așa fel încât este necesară validarea abonării și dezabonării prin confirmarea unui link primit. Sunt alternative utile, deși pentru unii utilizatori s-ar putea să pară mult prea complicate și mâncătoare de timp.
Concluzie rapidă: prețuiți-vă abonații, prețuiți serverele pe care aceștia își găzduiesc adresele de mail și succesul va străluci asupra campaniei voastre de email marketing!
Simultan Facebook tronează pe ecranul din dreapta. Într-un News Update găsesc ceva haios. Intru. Site-ul e plin de AdSense. Surpriză! Google îmi servește reclamă la…. un alt site de rezervări de hoteluri în Iași. Oficial, am înțeles că publicitatea contextuală a murit.
