In conformitate cu legea 365/2002 privind comertul electronic, acest mesaj nu este si nu poate fi considerat spam, deoarece:
- acceptare de primire a ofertei nu va implica financiar – adresa d-voastra de e-mail a fost gasita fie pe un site public, fie intr-un ghid de afaceri, fie in adresele altor firme care ne-au trimis ofertele lor sau am primit-o cu ocazia unor intalniri de afaceri
- acest mesaj va este adresat cu scopul de a va invita sa beneficiati de serviciile companiei noastre si va este transmis in dorinta de a va tine la curent cu cele mai noi si mai profitabile servicii pe care vi le putem oferi.
Pentru ca intelegem si apreciem intimitatea d-voastra ne cerem scuze daca acest mesaj a ajuns din greseala la dvs, iar daca doriti sa nu mai primiti astfel de mesaje in viitor va rugam sa dati un reply la acest mesaj indicand adresa sau adresele de e-mail care doriti sa fie sterse din baza de date. Va multumim.

[sau orice altă variație pe această temă]

Deși toată lumea știe că este spam, toți închid ochii. Mai ales cei care trimit astfel de mailuri. Din acest motiv, [și nu doar] newsletterele legitime tind să cadă pradă filtrelor anti-spam, oricât de mult s-ar chinui bieții administratori de liste să respecte toate regulile posibile și imposibile ale oricărui server de email din Internet.

Pe spammer nu îl doare burta dacă a cumpărat cu doo milioane o listă de câteva sute de mii de adrese și jumătate sunt invalide. Masiv înseamnă masiv, iar termeni precum ROI (Return of Investment),OPM (orders per thousand), CPR (cost per response) sunt necunoscute interstelare.

Revenind la micul nostru administrator, care are o listă perfect legală de câteva sute de abonați la newsletterul site-ului lui, cum poate el să își țină clienții informați dacă emailurile lui ajung accidental în spam?

Primul lucru pe care trebuie să îl facă este să își țină lista actualizată: adresele care nu mai sunt actuale, care nu sunt corect formate, care conțin erori să fie șterse. Lucru ușor de spus și de făcut când ai câteva sute de adrese, dar ce te faci când ai mii sau chiar zeci de mii?

În primul rând, o treabă bună trebuie să fie făcută bine de la început:

Validarea adreselor de email la introducere. Este binecunoscut faptul că uneori pot apărea erori de introducere (typos) sau utilizatorul introduce intenționat o adresă invalidă (adesea tot din teamă de spam!). Cum procedăm:

• Validarea sintactică. leutzu#yahoo.com, katyy!@$aol,com etc. nu sunt adrese formate corect, așa încât acest pas poate fi rezolvat simplu printr-o verificare prin JavaScript înainte de trimiterea formularului.
• Validarea domeniului. O adresă de email poate fi formatată corect, dar să fie pe un domeniu care nu există. O procedură simplă pe server poate verifica dacă domeniul yhoo.com exista. Nu este consumatoare de timp foarte mare și asigură un grad mai mare de siguranță.
• Validarea căsuței de mail. Acolo unde este posibil, un script server-side poate încerca deschiderea unei conexiuni SMTP la serverul de mail pentru domeniul vizat și să încerce să trimită un email către căsuța respectivă de mail. De regulă, răspunsul este simplu de interpretat, însă procesul este consumator de timp.

Oricare dintre metode ați alege-o (indicat ar fi toate trei, în ordine!), vă asigurați cu un anumit grad de certitudine faptul că adresa de email există și acceptă mail.

Curățarea listei de fiecare dată când se trimite newsletter. Este evident faptul că adresele de email mai dispar în timp. Nimeni nu își păstrează aceeași adresă de email toată viața. În acest caz, adresele care nu mai există trebuie șterse din baza de date în cel mai scurt timp. Voi reveni cu un post pe această temă. Este cunoscut faptul că Yahoo!Mail întârzie, filtrează sau chiar blochează emailurile venite de la servere de la care în mod curent se primesc mesaje pentru adrese invalide.

Respectarea intimității abonaților. Oferiți-le o modalitate facilă și practică pentru dezabonare. Și când spun dezabonare, chiar mă refer la dezabonarea efectivă, în niciun caz învârtirea prin alte liste în speranța că la un moment dat săracul utilizator va uita că s-a dezabonat și devine ok (iar) să îl mai bombardăm cu un newsletter.

Abonații nu sunt proști! Nota de subsol de mai sus nu are absolut nicio valoare legală. Dimpotrivă, e un cuțit îndreptat spre tine însuți. Invocând legea 365/2002 nu faci decât să spui: Da, am trimis spam. Poți să mă dai în judecată pe baza articolului 6 aliniatul 1 din lege.

Unele platforme de trimitere a newsletterului sunt construite în așa fel încât este necesară validarea abonării și dezabonării prin confirmarea unui link primit. Sunt alternative utile, deși pentru unii utilizatori s-ar putea să pară mult prea complicate și mâncătoare de timp.

Concluzie rapidă: prețuiți-vă abonații, prețuiți serverele pe care aceștia își găzduiesc adresele de mail și succesul va străluci asupra campaniei voastre de email marketing!

Concluzia: Trăiască Google!

Am decis să fac quiche cu spanac.

Pentru cei curioși, quiche (se citește chiș) este un fel de plăcintă rotundă care este asociată Franței, dar care este de fapt originală din Germania. Are la bază un strat de aluat peste care umplutura se compune din diverse legume legate cu ou și lapte sau smântână.

Să ne pregătim:

Aluat: 200 g făină, 100 g unt (la temperatura camerei), 1 gălbenuș, 2 linguri apă rece, sare.

Umplutură: 500 g spanac, 1 ceapă mică, 200 g brânză sărată, 2-3 ouă, piper, oregano.

Să purcedem la gătit:

1. Din toate ingredientele pentru aluat se frământă o cocă și se dă la rece pentru 20 de minute.
2. Se întinde aluatul de mărimea formei de copt și se dă din nou la rece pentru 15 minute.
3. Între timp, se pregătește spanacul. Dacă e congelat, se dezgheață. Dacă este proaspăt, se spală bine și se opărește în apă cu sare.
4. Între timp se introduce la cuptor forma cu aluatul întins în forma de tartă pentru 15 minute.
5. Spanacul se scurge de excesul de apă din spanac și se toacă mărunt. Se pune la călit împreună cu ceapa mărunțită.
6. Se adaugă piperul și oregano, cele două ouă bătute bine și brânza mărunțită.
7. Se scoate aluatul din cuptor, se lasă să se răcorească, se umple cu compoziția de  și se dă în cuptorul încins bine. Deasupra se mai poate presăra mozzarella.

Toată șmecheria din acest moment încolo stă în coagularea oului. Se scoate și se lasă să se răcească în formă.

Se servește atât ca aperitiv, ca gustare dar și ca fel principal. Se poate consuma chiar și a doua zi după ce a fost gătită, … dacă mai rămâne

Ai o idee de proiect pe care vrei sa ti-o pui in practica, vrei sa afli pasii principali in organizarea unui proiect? Sau pur si simplu esti pregatit sa incerci cariera de Project Manager?

Be More este un proiect îndrăzneț al unui tânăr prieten de-al meu. Îl văd în fiecare zi pasionat de ceea ce face și o face cu plăcere,  cu un optimism copleșitor și un entuziasm debordant. Sunt calități pe care rar le mai văd la tinerii din ziua de azi. Îi doresc succes pentru că s-a angajat pe un drum plin de gropi și obstacole.

Urmăriți site-ul www.bemore.ro și nu ratați cursurile de training pe care le pregătește!

Studii pentru rata de abandon în procesul de comandă pe mai multe pagini vs. rata de abandon în procesul de comandă într-o singură pagină cu AJAX ?

Neavând la îndemână astfel de studii, am căutat și mi-am format o părere proprie despre ce ar trebui să însemne AJAX în procesul de checkout.

Foarte mulți dintre cei care administrează magazine online se plâng de rata de abandon a coșului de cumpărături de către utilizatori din diverse motive:

• Utilizatorii abandonează coșul de cumpărături datorită obligativității unor informații considerate esențiale pentru comandă (de exemplu, codul numeric personal)
• Utilizatorii abandonează procesul de plasare a unei comenzi (checkout) datorită complexității acestuie (prea mulți pași, formulare completate repetat)
• Utilizatorii renunță la plasarea unei comenzi datorită erorilor de validare, aparent imposibil de trecut (verificări stricte ale unor câmpuri precum email, cont bancar, cod numeric personal)

Dacă magazinul este unul care oferă produse de nișă, cel mai adesea procesul de checkout se termină prin plasarea telefonică a comenzii. Convorbirea cu un consultant de vânzări face experiența clientului un pic mai umană și scapă clientul de stresul provocat de un coș de cumpărături complicat de folosit.

Frenezia AJAX a determinat tot mai mulți designeri să folosească această tehnologie “magică” inclusiv în partea de comerţ electronic. Toate framework-urile care permit implementarea AJAX în site-uri au devenit foarte ușor de folosit și aduc cu ele o pleiadă de efecte vizuale. Din păcate, cel mai adesea, prin AJAX se înțelege realizarea de animații și tranziții în paginile web.

Dar, utilizarea AJAX se face excesiv, aducând mai multe dezavantaje decât avantaje magazinului online. Dintr-un exces de zel, designerii ar dori ca totul să fie ajaxificat (și folosesc intenționat termenul!) într-o încercare disperată de a oferi clientului o experiență care să aibă The WOW! effect. Plecând de la mitul că Flash nu este o tehnologie potrivită pentru implementarea comerțului electronic, AJAX a apărut ca o mană cerească pentru web designeri: poți realiza animații, dar nu este Flash, iar motoarele de căutare vor fi fericite.

Lucrurile încep să se complice în momentul în care prea multă informație esențială pentru o pagină web devine motiv de implementare a AJAX. Designerii se tem de paginile ”grele” și atunci le sparg în fragmente mai mici care sunt aduse la cerere prin AJAX. Uneori chiar nu contează dacă acest lucru se întâmplă la cererea utilizatorului sau automat după încărcarea paginii. Se crează doar iluzia că pagina este mai ”ușoară”, însă se pierde din vedere faptul că informația adusă prin AJAX este invizibilă spiderilor motorului de căutare.

Ce trebuie înțeles este că AJAX este o tehnologie fantastic de puternică și dacă nu o utilizezi cum trebuie poate fi o bombă cu efect întârziat. De aceea, ea ar trebui folosită cu precădere doar în acele zone ale site-ului de comerț electronic în care suntem asigurați că nu va avea efecte negative asupra optimizării pentru motoarele de căutare sau asupra experienței utilizatorului.

Nu considerați că dacă ați făcut din magazinul online un pom de Crăciun cu multe briz-briz-uri care animează toate elementele componente o să aveți succes nebănuit pe toate planurile:

• Dacă aveți un proces de plasare a comenzii în doi pași, ce rost are să îl rupeți în alți 7 doar pentru că vi se pare cool să fie implementat prin AJAX?
• Dacă pagina produsului are conținut creat de utilizatori, ce rost are să îl aduceți în pagină ulterior încărcării paginii doar pentru că e cool să se animeze prin cine știe ce framework JavaScript care știe (și) AJAX?

Nu este o idee bună niciodată să generalizezi faptul că, dacă într-un studiu efectuat prin ”State” se spune că rata de abandon a coșului de cumpărături e mai mică în cazul implementării AJAX, mâine dimineață trebuie să te trezești și să îți freci programatorii și designerii până reușesc o implementare decentă. Orice modificare a magazinului online trebuie făcută ca urmare unor analize efectuate în timp, pe baza unor date colectate corect despre comportamentul utilizatorilor în site-ul respectiv.

Iar dacă construiți platforme de comerț electronic, asigurați-vă că în orice moment puteți oferi ambele variante de lucru. Chiar dacă AJAX ia ochii oricui și fascinează, e posibil să nu fie cea mai utilă variantă de lucru și poate îngreuna implementarea unei soluții.

• Un an marcat de o criză economică dar mai ales psihologică,
• la care capac a pus un impozit forfetar,
• dar am lansat magazine online,
• am susțiut webinarii
• și am participat la Gala Premiilor eCommerce 2009,
• am realizat că e bine să fii român și să stai în țara ta că alții nu prea ne vor.
• Ne-am gândit să rebranduim metroul, dar a avut o naștere grea,
• pentru că a cam luat gripa porcină,
• iar după incendii izbucnite de la trăznet și imposibil de stins cu dotările actuale,
• am realizat că în România sunt prea mulți oameni incapabili,
• așa că am decis să ne facem praf (legal!),
• să scoatem banana la controlul UE,
• să fim mai toleranți, dar nu în toate aspectele,
• am zis să mai tăiem de la Buget cu un referendum
• și să alegem, cu același peren circ, un (același) președinte.

pentru ca, la sfârșit de an, să avem ce să discutăm în jurul tradiționalei mese de Crăciun, Revelion, Moș Gerilă, Sf. Vasile, Sf. Ion și oricare altă sărbătoare națională.

2. Un spermatozoid 37,5 MB.

3. Intr-un mililitru sunt 100 milioane de spermatozoizi.

In medie, eliberam – la o singura ejaculare – 2,25 ml in 5 secunde. Deci – logic – latimea de banda a pu*ii: (37.5MB x 100M x 2,25)/5 = (37.500.000 x 100.000.000 x 2.25)/5 = 1 687 500 000 000 000 = 1687,5 TeraB/s.

De asemenea, este cel mai ineficient mod de a folosi un mediu de comunicatie. Faci broadcast cu 1687,5 TB/s cu acelasi set de informatie (redundanta uriasa) cu speranta ca poate 37,5 MB din ei vor ajunge la destinatie.

In plus, are si o latenta uriasa, primesti ACK-ul cam in 2 luni, si raspunsul la cerere in 9 luni. Si de cele mai multe ori e doar SPAM!

Întâmplător, în seara asta, găsesc pe marele Internet, un site dedicat cadourilor pentru copii. Foarte frumos, deosebită ca nișă de piață. Până am dat de produsul din imaginea alăturată.

Oare administratorii magazinului s-au gândit când au pus produsele astea pe site? Părerea mea e că au dus un pic la extrem ideea de cadou, de copil și de nișă.

Alternative de strategii după care s-au ghidat când au introdus costume sexy pe site:

• Dacă tot se organizează o petrecere cu costume pentru copii, de ce să nu se organizeze și pentru tătici o petrecere în camera de alături? Mămicile oricum sunt ocupate cu supravegherea godacilor.
• Copii oricum cresc. De ce să nu învețe de mici cum trebuie să arate și să se comporte viitoarea iubită/soție/amantă?

Părerea mea: mențineți-vă cât mai integre nișele pe care vi le alegeți și nu vindeți chiloți comestibili într-o alimentară. Chiar dacă tot în stomac sfârșesc.

P.S. Iar pentru lenjerie intimă sexy, încercați pe LookSexy.ro!

Acest webinar va raspunde la intrebari precum:

• De unde vin cumparatorii? Care sunt asteptarile lor?
• Modelul cumparatorului online in perspectiva psihologiei behavioriste
• Cum crestem rata de conversie?
• Cum educam cumparatorii?

Intrebarile legate de acest webinar le astept aici sau prin email la adresa robert.tudor@merca.ro .

Va fi un webinar un pic mai special decât celelalte, întrucât locația de unde intrăm în eter va fi Budapesta, Ungaria. Webinarul este gratuit, așa încât nu uitați să vă înscrieți pentru a putea participa.

Un webinar similar pregătește și Liviu Taloi, Joi 12 Noiembrie, așa încât:

• Pentru noțiuni introductive vă aștept la webinarul com.ro
• Pentru noțiuni avansate vă invit la Websell-6

Știți cu toții că românului îi place să se plângă: că avem gropi, că nu ne merg canalizările, că țară de doi bani și un brânci… Știți pentru că și voi o faceți. Cine zice că nu se plânge și nu zice că România e o țară de cacao, e un mare ipocrit.

Iată că sunt alții și mai și. Se poate și mai rău. Asta ca să crească inima oricărui naționalist de pe plaiuri mioritice.

Acum stau și mă întreb: noi am învățat de la ei? Sau așa  e peste tot dar ne place să ne plângem mai mult decât orice?

Platforma dimdim.com unde ţineam până acum webinariile com.ro s-a decis să nu mai funcţioneze. M-am învârtit în jurul ei toată ziua încercând să accesez contul. Se pare că nu mă mai place Deja încă de săptămâna trecută făcea probleme.

Așa încât până reușesc să găsesc o nouă platformă care să poată asigura broadcastul punem un pic pauză webinariilor. Prezentările programate pentru această perioadă vor fi uploadate fie ca înregistrări slidecast sau ca înregistrări de pe monitor.

Cu ocazia acestei mici pauze, veți vedea că vor apare și modificări la interfața Blogoreei, în așa fel încât proiectul com.ro să fie găsit mai ușor.

Îmi cer scuze tuturor participanților, sper să revin ”în eter” cât pot de repede pe o platformă mai bună.

În Finlanda se discută modificarea Constituției pentru a garanta accesul la Internet. Scopul final al autorităților finlandeze este ca până în 2015 viteza minimă obligatorie a tuturor operatorilor de telecomunicații să fie de 100 Mbps iar accesul să fie gratuit.

Mai vrei Parlament bicameral?

Ce a fost de fapt pentru mine participarea la GPeC 2009?

GPeC a fost și acum, ca și anul trecut, o ocazie să vedem care e situația pieței, unde ne poziționăm relativ la toți factorii implicați (de la legislativ până la consumator), ce putem face să fie mai bine. Evident, dincolo de vorbe mari, ne-a interesat mai mult mâncarea și vinul .

Ne-am clasat pe locul 2 în categoria “Îmbrăcăminte și accesorii”

Consider că este cel mai bun rezultat pe care îl puteam obține, dat fiind faptul că site-ul a fost lansat la sfârșitul lunii August 2009 și ”ne-am luptat” cu un mall de fashion (www.fashionUp.ro). Recunoașterea eforturilor noastre a fost tot ce ne-am dorit. Ne face să dorim ca anul viitor să primim și cele câteva puncte care ne-au lipsit pentru a lua primul loc.

Le mulțumesc fetelor de la Looksexy.ro pentru curajul pe care l-au avut să vină în fața juraților GPeC și pentru tot efortul pe care l-au făcut în aceste luni de la lansarea magazinului.

Și acum?

Și acum nimic. Nu ne schimbă cu nimic faptul că am câștigat sau am pierdut. Mergem mai departe, ne corectăm linia, dacă ni se pare că ne-am îndepărtat de crezul nostru de a aduce calitate și încredere în e-commerce.

Trusted.ro – încrederea pe care o dorim

După eveniment, atestarea GPeC’09 devine marcă de încredere sub titulatura trusted.ro.

GPeC 2009 aduce, in premiera la nivel national, atestarea magazinelor online care respecta bunele practici in comertul electronic – proiect ce va fi continuat si dupa Gala sub titulatura “trusted.ro” si pentru care magazinele participante la editia curenta vor beneficia de gratuitate timp de 1 an de zile. Proiectul de atestare a fost dezvoltat de organizatorii GPeC inca din 2008 si prezentat public in cadrul Studiului privind Dezvoltarea Comertului Electronic in Romania, comandat de ANCOM. Scopul marcii de incredere si al atestarii magazinelor online este de a creste increderea consumatorilor in comertul electronic si, astfel, de a contribui la dezvoltarea pietei. [PresaOnline.com]

Dorim să avem încredere în comerțul electronic. Așteptăm cu nerăbdare lansarea mărcii de încredere. Ca să avem încredere, ca să creăm încredere.