Sunt multe noutăți la  Gala Premiilor eCommerce 2010 și multe lucruri noi pe care trebuie să le sărbătorim. 5 ani de Gală înseamnă un punct de referință pentru comerțul online românesc, pentru că iată, avem un eveniment care s-a impus ca un standard de facto al industriei. TREBUIE să fii acolo!

Așa încât, fără prea multe vorbe-n vânt, ne vedem mâine la Hotel Ramada Bucharest Parc, sala Terra (situata la parter) începând cu ora 12.30.

Mult succes magazinelor aflate în competiție!

Povestea iubirii dintre pui și curry am descoperit-o total accidental. Adică am reinventat roata și apa caldă, dar cu toate astea este un succes personal.

Curry, atât de mult folosit în bucătăria vestică, este de fapt un amestec pestriț de condimente precum ghimbir, usturoi, ceapă, coriandru, cardamom, chimen, scorțisoară, curcuma, ardei iute, fenicul, asafoetida, cuișoare, sare, seminte de mustar etc… Cuvântul nici măcar nu descrie un condiment real, pentru că indienii preferă să spună ”massala” (amestec). Dar povestea condimentelor, v-o spun cu altă ocazie.

Să revenim în bucătărie.

Pentru acest pui ne vom servi de:

• un piept de pui dezosat (cam 400 de grame)
• o ceapă de mărime medie
• 2 căței de usturoi
• o lingură de sos de soia
• 3 linguri de ulei de măsline
• 250 ml de lapte de cocos
• o linguriță de amidon
• 2 ardei grași (de preferință unul roșu și unul galben)
• 2 linguri de curry galben
• sare, piper
• opțional 3 lingurițe de ghimbir proaspăt ras
• cateva frunze de busuioc

Dacă vă tentează ideea de picant, adăugați la lista de mai sus un ardei iute roșu, tăiat în fâșii subțiri, fără semințe.

Pentru garnitură ne asigurăm că, concomitent cu operațiunea de pregătire a puiului, fierbem și orez ”bob cu bob”, pe care putem să îl înnobilăm cu câteva legume tocate mărunt.

Să purcedem la îmbrăcarea puiului în haine thailandeze.

1. Pieptul de pui se spală bine și se taie în cubulețe. Se condimentează cu o jumătate de lingură de curry și un cățel de usturoi zdrobit. Se amestecă cu sosui de soia și se lasă să se îmbine aromele cam o oră, la temperatura camerei.
2. Între timp ne asigurăm că restul ingredientelor sunt pregătite să intre în dans: ardeii grași îi tăiem în fâșii julien sau cuburi de 3-4 cm … după inspirația de moment, însă important e să fim consecvenți. Dacă a ieșit primul cub, apoi toate trebuie să îi semene.
   Tocăm ceapa mărunt, ca să nu ne încurce prea tare. Radem usturoiul sau îl tocăm foarte fin.
3. Într-un wok aruncăm o lingură de ulei de măsline pe care îl lăsăm să se încălzească. Grijă mare la această minune a bucătăriei orientale: wok-ul se încinge repede și bine și nici nu îți dai seama când uleiul începe să fumege. Nu vrem așa ceva.
4. Când uleiul este fierbinte, aruncăm în wok ardeii grași, julienizați sau cubificați. După cum am pomenit mai devreme. Sotăm cam 3 minute până se călesc ușor, fără să își piardă fermitatea. Răsturnăm într-un castron pe care îl acoperim.
5. În wok-ul eliberat, mai punem o lingură de ulei  și, când s-a încălzit, adăugăm ceapa, cățelul de usturoi și ghimbirul. Tot acum e indicat să adăugăm și ardeiul iute, dacă dorim. Sotăm timp de 2 minute. Adăugăm curry și lăsăm aromele să fuzioneze încă un minut.
6. Aducem și puiul în horă și amestecăm rapid ca amestecul de condimente să îl învăluie pe toate părțile.  Lăsăm să se prăjească, cam 4 minute pe fiecare parte. Carnea nu trebuie să devină rumenă, pentru că înseamă că s-a ars.
7. Combinăm amidonul cu laptele de cocos. Și îl turnăm peste pui. Amestecăm ușor continuu, pentru ca sosul să nu  facă cocoloașe și să nu se lipească. Aducem la fierbere.
8. Când toată gluma asta începe să se îngroașe, e timpul să reintroducem și ardeiul în mixtură.
9. Lăsăm focul mic și încă 5 minute lăsăm să se pătrundă.

Pare un proces lung, dar din momentul în care am pus wok-ul pe aragaz, în 20 minute ar trebui să fie totul gata.

Se servește pe un pat de orez (cu sau fară legume), alături de un vin alb sec sau rose. Deloc recomandat: vinuri dulci, vinuri roșii, șampanie, bere sau orice altceva spumos.

Bon apetit!

Anul trecut am cochetat cu ideea webinariilor. Anul asta vom incerca sa ne vedem fata in fata si sa stam in jurul mesei, ca sa vedem cum gasim cea mai buna combinatie de metode de marketing sa promovam online… orice!

Daca lucrezi in online, daca seful zice ca trebuie sa dai totul ca site-ul sa se umple de vizitatori, daca vrei sa iti cresti vanzarile… daca .. daca… daca… atunci ar fi cazul sa vii la cursul de promovare si marketing online pe care il organizez la sfarsitul lunii septembrie impreuna cu Top Quality Management.

Pentru mai multe detalii intra pe site-ul cursului.

Pentru detalii si inscrieri, acceseaza site-ul CursuriAutorizate.ro si afla mai multe despre inscriere pe pagina dedicata acestui curs.

Sunt 10 locuri disponibile la acest curs, asa incat cel mai bine e sa te inscrii din timp.

Intru pe site și încerc să accesez secțiunea de administrare online a domeniilor .ro. Prima surprinză, în Google Chrome: ”Acest cadru a fost blocat deoarece are și conținut nesigur.” Măi, să fie! Închid și încerc din nou. Același rezultat.

Mi-a trecut prin cap că ar fi vorba de vreo eroare a Chrome-ului, apoi că ar fi ceva în neregulă pe site și din această cauză afișează eroarea.

Dar pentru că trebuia neapărat, am zis să explorez și alternativele browserului implicit… Și am deschis: Firefox, Opera, Safari, Internet Explorer…

Nu mică mi-a fost mirarea când am observat unde era de fapt problema: certificatul de securitate al domeniului… a expirat!

Cum e posibil să stai până îți expiră certificatul de securitate și să nu faci nimic? E concediu la ROTLD? Sau greva bugetarilor a ajuns și la ei?

Impresia mea e că încrederea și interesul pentru multe lucruri care se întâmplă în online-ul românesc … de la rădăcină se împut.

ROTLD aka Rotten TLD.

Suntem zi de zi conectați la Internet, indiferent că avem sau nu nevoie de el. Chiar dacă nici măcar nu ne atingem de calculator, însăși ideea că nu este conectat la Internet, ne face să tremurăm într-o stare de sevraj.

Avem două-trei sau uneori chiar patru telefoane pe care le purtăm în permanență după noi și dacă simțim că avem ceva de spus, scriem imediat trei cuvinte pe Facebook.

Suntem peștișori captivi într-un râu care curge din ce în ce mai repede într-o vale abruptă. Dar, ironic, avem senzația de libertate.

Am văzut în multe locuri nostalgici care, într-o falsă nostalgie, scriu sau copiază după alții texte de tipul ”noi jucam leapșa în fața blocului, nu Wii într-o sufragerie; ne strigam la geam, nu ne dădeam bip”. Este falsă această concepție: copii de la mine de la bloc încă se strigă la geam (uneori până mă duc la exasperare și mă fac să mă gandesc că aș prefera să își dea bipuri!), încă se joacă leapșa și când fac câteo boacănă strigă la vecina: ”Tanti mama lu” Teo!”

Vedem doar ceea ce ne place să vedem. Societatea evoluează și e normal să o facă. Dar nu putem avea pretenția ca toți copiii să crească la fel. Nu putem avea pretenția ca toți să gândim la fel. Ar fi bine să rămânem ancorați în realitate și să nu generalizăm faptul că toată această generație Z este compromisă din cauza evoluției tehnologice.

Unde e problema de fapt? În capul nostru, al celor din generația Y care ne îmbătăm într-o falsă epatare că ce a fost era mai bine. Nu, nu era mai bine, nici acum nu e bine, e doar o evoluție firească a unei societăți în ansamblul ei.

De unde am pornit tot acest gând otrăvit de azi? De la un fapt simplu: m-am trezit, m-am uitat pe Facebook și am văzut cum comunică prietenii mei: prin Status Update și comentarii.

Era o vreme când a avea un blog era un titlu de mândrie și i-am încurajat pe toți cei din jurul meu să își facă unul. Să fie personali, să scrie, să se exprime despre ceea ce fac, trăiesc sau își doresc. Acum ni se pare mai simplu să ”rămânem pe Facebook”.

Nu e normal să ne definim printr-un status de câteva cuvinte. Încă am încredere că suntem mai buni de atât.

Ca orice om conștiincios, mi-am plătit taxele, mi-am cumpărat biletul de tren dus-întors și am purces să găsesc cazare. După vreo câteva site-uri de hoteluri din Iași care nu au reușit să mă impresioneze decât prin prețuri, m-am gândit că o idee mai bună ar fi un apartament în regim hotelier.

Simultan Facebook tronează pe ecranul din dreapta. Într-un News Update găsesc ceva haios. Intru. Site-ul e plin de AdSense. Surpriză! Google îmi servește reclamă la…. un alt site de rezervări de hoteluri în Iași. Oficial, am înțeles că publicitatea contextuală a murit.

Acum stau să mă întreb: Google știe unde sunt, unde merg, ce vreau să fac. I couldn’t help but wonder: am I a target for assassination?

Rezultatul? O abordare îndrăzneață la adresa competitorului Apple.

Răspunsul? O abordare umoristică la adresa competitorului.

Pentru a doua ediție a acestui eveniment, Underclick și Fundația Post Privatizare au pregătit numai vorbitori cu mare greutate în zona online: Marius Ghenea, Ciprian Stavar, Doru Panaitescu, Andrei Radu, Ionut Andrei, Peter Barta, Claudiu Gamulescu, Codrut Precup, Andrei Marinescu, Sorel Radu. Cei mai mulți nu au nevoie de prezentări suplimentare pentru că sunt convins că îi cunoașteți deja.

Îmi pare sincer rău că nu pot participa la această conferință, dar îmi fac datoria de onoare să vă anunț despre ea.

Taxa de participare este de doar 70 de lei și merită fiecare bănuț. Deci, dacă aveți posibilitatea, dar mai ales disponibilitatea de timp, vă invit să nu ratați acest eveniment.

Tot ce pot să spun cu siguranță este că ne vedem în Iași la următoarea conferință OBF, pe 15 iunie.

In conformitate cu legea 365/2002 privind comertul electronic, acest mesaj nu este si nu poate fi considerat spam, deoarece:
- acceptare de primire a ofertei nu va implica financiar – adresa d-voastra de e-mail a fost gasita fie pe un site public, fie intr-un ghid de afaceri, fie in adresele altor firme care ne-au trimis ofertele lor sau am primit-o cu ocazia unor intalniri de afaceri
- acest mesaj va este adresat cu scopul de a va invita sa beneficiati de serviciile companiei noastre si va este transmis in dorinta de a va tine la curent cu cele mai noi si mai profitabile servicii pe care vi le putem oferi.
Pentru ca intelegem si apreciem intimitatea d-voastra ne cerem scuze daca acest mesaj a ajuns din greseala la dvs, iar daca doriti sa nu mai primiti astfel de mesaje in viitor va rugam sa dati un reply la acest mesaj indicand adresa sau adresele de e-mail care doriti sa fie sterse din baza de date. Va multumim.

[sau orice altă variație pe această temă]

Deși toată lumea știe că este spam, toți închid ochii. Mai ales cei care trimit astfel de mailuri. Din acest motiv, [și nu doar] newsletterele legitime tind să cadă pradă filtrelor anti-spam, oricât de mult s-ar chinui bieții administratori de liste să respecte toate regulile posibile și imposibile ale oricărui server de email din Internet.

Pe spammer nu îl doare burta dacă a cumpărat cu doo milioane o listă de câteva sute de mii de adrese și jumătate sunt invalide. Masiv înseamnă masiv, iar termeni precum ROI (Return of Investment),OPM (orders per thousand), CPR (cost per response) sunt necunoscute interstelare.

Revenind la micul nostru administrator, care are o listă perfect legală de câteva sute de abonați la newsletterul site-ului lui, cum poate el să își țină clienții informați dacă emailurile lui ajung accidental în spam?

Primul lucru pe care trebuie să îl facă este să își țină lista actualizată: adresele care nu mai sunt actuale, care nu sunt corect formate, care conțin erori să fie șterse. Lucru ușor de spus și de făcut când ai câteva sute de adrese, dar ce te faci când ai mii sau chiar zeci de mii?

În primul rând, o treabă bună trebuie să fie făcută bine de la început:

Validarea adreselor de email la introducere. Este binecunoscut faptul că uneori pot apărea erori de introducere (typos) sau utilizatorul introduce intenționat o adresă invalidă (adesea tot din teamă de spam!). Cum procedăm:

• Validarea sintactică. leutzu#yahoo.com, katyy!@$aol,com etc. nu sunt adrese formate corect, așa încât acest pas poate fi rezolvat simplu printr-o verificare prin JavaScript înainte de trimiterea formularului.
• Validarea domeniului. O adresă de email poate fi formatată corect, dar să fie pe un domeniu care nu există. O procedură simplă pe server poate verifica dacă domeniul yhoo.com exista. Nu este consumatoare de timp foarte mare și asigură un grad mai mare de siguranță.
• Validarea căsuței de mail. Acolo unde este posibil, un script server-side poate încerca deschiderea unei conexiuni SMTP la serverul de mail pentru domeniul vizat și să încerce să trimită un email către căsuța respectivă de mail. De regulă, răspunsul este simplu de interpretat, însă procesul este consumator de timp.

Oricare dintre metode ați alege-o (indicat ar fi toate trei, în ordine!), vă asigurați cu un anumit grad de certitudine faptul că adresa de email există și acceptă mail.

Curățarea listei de fiecare dată când se trimite newsletter. Este evident faptul că adresele de email mai dispar în timp. Nimeni nu își păstrează aceeași adresă de email toată viața. În acest caz, adresele care nu mai există trebuie șterse din baza de date în cel mai scurt timp. Voi reveni cu un post pe această temă. Este cunoscut faptul că Yahoo!Mail întârzie, filtrează sau chiar blochează emailurile venite de la servere de la care în mod curent se primesc mesaje pentru adrese invalide.

Respectarea intimității abonaților. Oferiți-le o modalitate facilă și practică pentru dezabonare. Și când spun dezabonare, chiar mă refer la dezabonarea efectivă, în niciun caz învârtirea prin alte liste în speranța că la un moment dat săracul utilizator va uita că s-a dezabonat și devine ok (iar) să îl mai bombardăm cu un newsletter.

Abonații nu sunt proști! Nota de subsol de mai sus nu are absolut nicio valoare legală. Dimpotrivă, e un cuțit îndreptat spre tine însuți. Invocând legea 365/2002 nu faci decât să spui: Da, am trimis spam. Poți să mă dai în judecată pe baza articolului 6 aliniatul 1 din lege.

Unele platforme de trimitere a newsletterului sunt construite în așa fel încât este necesară validarea abonării și dezabonării prin confirmarea unui link primit. Sunt alternative utile, deși pentru unii utilizatori s-ar putea să pară mult prea complicate și mâncătoare de timp.

Concluzie rapidă: prețuiți-vă abonații, prețuiți serverele pe care aceștia își găzduiesc adresele de mail și succesul va străluci asupra campaniei voastre de email marketing!

Concluzia: Trăiască Google!

Am decis să fac quiche cu spanac.

Pentru cei curioși, quiche (se citește chiș) este un fel de plăcintă rotundă care este asociată Franței, dar care este de fapt originală din Germania. Are la bază un strat de aluat peste care umplutura se compune din diverse legume legate cu ou și lapte sau smântână.

Să ne pregătim:

Aluat: 200 g făină, 100 g unt (la temperatura camerei), 1 gălbenuș, 2 linguri apă rece, sare.

Umplutură: 500 g spanac, 1 ceapă mică, 200 g brânză sărată, 2-3 ouă, piper, oregano.

Să purcedem la gătit:

1. Din toate ingredientele pentru aluat se frământă o cocă și se dă la rece pentru 20 de minute.
2. Se întinde aluatul de mărimea formei de copt și se dă din nou la rece pentru 15 minute.
3. Între timp, se pregătește spanacul. Dacă e congelat, se dezgheață. Dacă este proaspăt, se spală bine și se opărește în apă cu sare.
4. Între timp se introduce la cuptor forma cu aluatul întins în forma de tartă pentru 15 minute.
5. Spanacul se scurge de excesul de apă din spanac și se toacă mărunt. Se pune la călit împreună cu ceapa mărunțită.
6. Se adaugă piperul și oregano, cele două ouă bătute bine și brânza mărunțită.
7. Se scoate aluatul din cuptor, se lasă să se răcorească, se umple cu compoziția de  și se dă în cuptorul încins bine. Deasupra se mai poate presăra mozzarella.

Toată șmecheria din acest moment încolo stă în coagularea oului. Se scoate și se lasă să se răcească în formă.

Se servește atât ca aperitiv, ca gustare dar și ca fel principal. Se poate consuma chiar și a doua zi după ce a fost gătită, … dacă mai rămâne

Ai o idee de proiect pe care vrei sa ti-o pui in practica, vrei sa afli pasii principali in organizarea unui proiect? Sau pur si simplu esti pregatit sa incerci cariera de Project Manager?

Be More este un proiect îndrăzneț al unui tânăr prieten de-al meu. Îl văd în fiecare zi pasionat de ceea ce face și o face cu plăcere,  cu un optimism copleșitor și un entuziasm debordant. Sunt calități pe care rar le mai văd la tinerii din ziua de azi. Îi doresc succes pentru că s-a angajat pe un drum plin de gropi și obstacole.

Urmăriți site-ul www.bemore.ro și nu ratați cursurile de training pe care le pregătește!

Studii pentru rata de abandon în procesul de comandă pe mai multe pagini vs. rata de abandon în procesul de comandă într-o singură pagină cu AJAX ?

Neavând la îndemână astfel de studii, am căutat și mi-am format o părere proprie despre ce ar trebui să însemne AJAX în procesul de checkout.

Foarte mulți dintre cei care administrează magazine online se plâng de rata de abandon a coșului de cumpărături de către utilizatori din diverse motive:

• Utilizatorii abandonează coșul de cumpărături datorită obligativității unor informații considerate esențiale pentru comandă (de exemplu, codul numeric personal)
• Utilizatorii abandonează procesul de plasare a unei comenzi (checkout) datorită complexității acestuie (prea mulți pași, formulare completate repetat)
• Utilizatorii renunță la plasarea unei comenzi datorită erorilor de validare, aparent imposibil de trecut (verificări stricte ale unor câmpuri precum email, cont bancar, cod numeric personal)

Dacă magazinul este unul care oferă produse de nișă, cel mai adesea procesul de checkout se termină prin plasarea telefonică a comenzii. Convorbirea cu un consultant de vânzări face experiența clientului un pic mai umană și scapă clientul de stresul provocat de un coș de cumpărături complicat de folosit.

Frenezia AJAX a determinat tot mai mulți designeri să folosească această tehnologie “magică” inclusiv în partea de comerţ electronic. Toate framework-urile care permit implementarea AJAX în site-uri au devenit foarte ușor de folosit și aduc cu ele o pleiadă de efecte vizuale. Din păcate, cel mai adesea, prin AJAX se înțelege realizarea de animații și tranziții în paginile web.

Dar, utilizarea AJAX se face excesiv, aducând mai multe dezavantaje decât avantaje magazinului online. Dintr-un exces de zel, designerii ar dori ca totul să fie ajaxificat (și folosesc intenționat termenul!) într-o încercare disperată de a oferi clientului o experiență care să aibă The WOW! effect. Plecând de la mitul că Flash nu este o tehnologie potrivită pentru implementarea comerțului electronic, AJAX a apărut ca o mană cerească pentru web designeri: poți realiza animații, dar nu este Flash, iar motoarele de căutare vor fi fericite.

Lucrurile încep să se complice în momentul în care prea multă informație esențială pentru o pagină web devine motiv de implementare a AJAX. Designerii se tem de paginile ”grele” și atunci le sparg în fragmente mai mici care sunt aduse la cerere prin AJAX. Uneori chiar nu contează dacă acest lucru se întâmplă la cererea utilizatorului sau automat după încărcarea paginii. Se crează doar iluzia că pagina este mai ”ușoară”, însă se pierde din vedere faptul că informația adusă prin AJAX este invizibilă spiderilor motorului de căutare.

Ce trebuie înțeles este că AJAX este o tehnologie fantastic de puternică și dacă nu o utilizezi cum trebuie poate fi o bombă cu efect întârziat. De aceea, ea ar trebui folosită cu precădere doar în acele zone ale site-ului de comerț electronic în care suntem asigurați că nu va avea efecte negative asupra optimizării pentru motoarele de căutare sau asupra experienței utilizatorului.

Nu considerați că dacă ați făcut din magazinul online un pom de Crăciun cu multe briz-briz-uri care animează toate elementele componente o să aveți succes nebănuit pe toate planurile:

• Dacă aveți un proces de plasare a comenzii în doi pași, ce rost are să îl rupeți în alți 7 doar pentru că vi se pare cool să fie implementat prin AJAX?
• Dacă pagina produsului are conținut creat de utilizatori, ce rost are să îl aduceți în pagină ulterior încărcării paginii doar pentru că e cool să se animeze prin cine știe ce framework JavaScript care știe (și) AJAX?

Nu este o idee bună niciodată să generalizezi faptul că, dacă într-un studiu efectuat prin ”State” se spune că rata de abandon a coșului de cumpărături e mai mică în cazul implementării AJAX, mâine dimineață trebuie să te trezești și să îți freci programatorii și designerii până reușesc o implementare decentă. Orice modificare a magazinului online trebuie făcută ca urmare unor analize efectuate în timp, pe baza unor date colectate corect despre comportamentul utilizatorilor în site-ul respectiv.

Iar dacă construiți platforme de comerț electronic, asigurați-vă că în orice moment puteți oferi ambele variante de lucru. Chiar dacă AJAX ia ochii oricui și fascinează, e posibil să nu fie cea mai utilă variantă de lucru și poate îngreuna implementarea unei soluții.

• Un an marcat de o criză economică dar mai ales psihologică,
• la care capac a pus un impozit forfetar,
• dar am lansat magazine online,
• am susțiut webinarii
• și am participat la Gala Premiilor eCommerce 2009,
• am realizat că e bine să fii român și să stai în țara ta că alții nu prea ne vor.
• Ne-am gândit să rebranduim metroul, dar a avut o naștere grea,
• pentru că a cam luat gripa porcină,
• iar după incendii izbucnite de la trăznet și imposibil de stins cu dotările actuale,
• am realizat că în România sunt prea mulți oameni incapabili,
• așa că am decis să ne facem praf (legal!),
• să scoatem banana la controlul UE,
• să fim mai toleranți, dar nu în toate aspectele,
• am zis să mai tăiem de la Buget cu un referendum
• și să alegem, cu același peren circ, un (același) președinte.

pentru ca, la sfârșit de an, să avem ce să discutăm în jurul tradiționalei mese de Crăciun, Revelion, Moș Gerilă, Sf. Vasile, Sf. Ion și oricare altă sărbătoare națională.

2. Un spermatozoid 37,5 MB.

3. Intr-un mililitru sunt 100 milioane de spermatozoizi.

In medie, eliberam – la o singura ejaculare – 2,25 ml in 5 secunde. Deci – logic – latimea de banda a pu*ii: (37.5MB x 100M x 2,25)/5 = (37.500.000 x 100.000.000 x 2.25)/5 = 1 687 500 000 000 000 = 1687,5 TeraB/s.

De asemenea, este cel mai ineficient mod de a folosi un mediu de comunicatie. Faci broadcast cu 1687,5 TB/s cu acelasi set de informatie (redundanta uriasa) cu speranta ca poate 37,5 MB din ei vor ajunge la destinatie.

In plus, are si o latenta uriasa, primesti ACK-ul cam in 2 luni, si raspunsul la cerere in 9 luni. Si de cele mai multe ori e doar SPAM!

Întâmplător, în seara asta, găsesc pe marele Internet, un site dedicat cadourilor pentru copii. Foarte frumos, deosebită ca nișă de piață. Până am dat de produsul din imaginea alăturată.

Oare administratorii magazinului s-au gândit când au pus produsele astea pe site? Părerea mea e că au dus un pic la extrem ideea de cadou, de copil și de nișă.

Alternative de strategii după care s-au ghidat când au introdus costume sexy pe site:

• Dacă tot se organizează o petrecere cu costume pentru copii, de ce să nu se organizeze și pentru tătici o petrecere în camera de alături? Mămicile oricum sunt ocupate cu supravegherea godacilor.
• Copii oricum cresc. De ce să nu învețe de mici cum trebuie să arate și să se comporte viitoarea iubită/soție/amantă?

Părerea mea: mențineți-vă cât mai integre nișele pe care vi le alegeți și nu vindeți chiloți comestibili într-o alimentară. Chiar dacă tot în stomac sfârșesc.

P.S. Iar pentru lenjerie intimă sexy, încercați pe LookSexy.ro!

Acest webinar va raspunde la intrebari precum:

• De unde vin cumparatorii? Care sunt asteptarile lor?
• Modelul cumparatorului online in perspectiva psihologiei behavioriste
• Cum crestem rata de conversie?
• Cum educam cumparatorii?

Intrebarile legate de acest webinar le astept aici sau prin email la adresa robert.tudor@merca.ro .

Va fi un webinar un pic mai special decât celelalte, întrucât locația de unde intrăm în eter va fi Budapesta, Ungaria. Webinarul este gratuit, așa încât nu uitați să vă înscrieți pentru a putea participa.

Un webinar similar pregătește și Liviu Taloi, Joi 12 Noiembrie, așa încât:

• Pentru noțiuni introductive vă aștept la webinarul com.ro
• Pentru noțiuni avansate vă invit la Websell-6

Știți cu toții că românului îi place să se plângă: că avem gropi, că nu ne merg canalizările, că țară de doi bani și un brânci… Știți pentru că și voi o faceți. Cine zice că nu se plânge și nu zice că România e o țară de cacao, e un mare ipocrit.

Iată că sunt alții și mai și. Se poate și mai rău. Asta ca să crească inima oricărui naționalist de pe plaiuri mioritice.

Acum stau și mă întreb: noi am învățat de la ei? Sau așa  e peste tot dar ne place să ne plângem mai mult decât orice?

Platforma dimdim.com unde ţineam până acum webinariile com.ro s-a decis să nu mai funcţioneze. M-am învârtit în jurul ei toată ziua încercând să accesez contul. Se pare că nu mă mai place Deja încă de săptămâna trecută făcea probleme.

Așa încât până reușesc să găsesc o nouă platformă care să poată asigura broadcastul punem un pic pauză webinariilor. Prezentările programate pentru această perioadă vor fi uploadate fie ca înregistrări slidecast sau ca înregistrări de pe monitor.

Cu ocazia acestei mici pauze, veți vedea că vor apare și modificări la interfața Blogoreei, în așa fel încât proiectul com.ro să fie găsit mai ușor.

Îmi cer scuze tuturor participanților, sper să revin ”în eter” cât pot de repede pe o platformă mai bună.