Aboneaza-te RSS

Arhiva categoriei "comert electronic"

Spam and Ham 0 Feb 17

Dintre toți cei care au o căsuță de email, să ridice două degete sus cei care nu au primit niciodată măcar un email cu următoarea notă de subsol:

In conformitate cu legea 365/2002 privind comertul electronic, acest mesaj nu este si nu poate fi considerat spam, deoarece:
- acceptare de primire a ofertei nu va implica financiar – adresa d-voastra de e-mail a fost gasita fie pe un site public, fie intr-un ghid de afaceri, fie in adresele altor firme care ne-au trimis ofertele lor sau am primit-o cu ocazia unor intalniri de afaceri
- acest mesaj va este adresat cu scopul de a va invita sa beneficiati de serviciile companiei noastre si va este transmis in dorinta de a va tine la curent cu cele mai noi si mai profitabile servicii pe care vi le putem oferi.
Pentru ca intelegem si apreciem intimitatea d-voastra ne cerem scuze daca acest mesaj a ajuns din greseala la dvs, iar daca doriti sa nu mai primiti astfel de mesaje in viitor va rugam sa dati un reply la acest mesaj indicand adresa sau adresele de e-mail care doriti sa fie sterse din baza de date. Va multumim.

[sau orice altă variație pe această temă]

Deși toată lumea știe că este spam, toți închid ochii. Mai ales cei care trimit astfel de mailuri. Din acest motiv, [și nu doar] newsletterele legitime tind să cadă pradă filtrelor anti-spam, oricât de mult s-ar chinui bieții administratori de liste să respecte toate regulile posibile și imposibile ale oricărui server de email din Internet.

Pe spammer nu îl doare burta dacă a cumpărat cu doo milioane o listă de câteva sute de mii de adrese și jumătate sunt invalide. Masiv înseamnă masiv, iar termeni precum ROI (Return of Investment),OPM (orders per thousand), CPR (cost per response) sunt necunoscute interstelare.

Revenind la micul nostru administrator, care are o listă perfect legală de câteva sute de abonați la newsletterul site-ului lui, cum poate el să își țină clienții informați dacă emailurile lui ajung accidental în spam?

Primul lucru pe care trebuie să îl facă este să își țină lista actualizată: adresele care nu mai sunt actuale, care nu sunt corect formate, care conțin erori să fie șterse. Lucru ușor de spus și de făcut când ai câteva sute de adrese, dar ce te faci când ai mii sau chiar zeci de mii?

În primul rând, o treabă bună trebuie să fie făcută bine de la început:

Validarea adreselor de email la introducere. Este binecunoscut faptul că uneori pot apărea erori de introducere (typos) sau utilizatorul introduce intenționat o adresă invalidă (adesea tot din teamă de spam!). Cum procedăm:

  • Validarea sintactică. leutzu#yahoo.comkatyy!@$aol,com etc. nu sunt adrese formate corect, așa încât acest pas poate fi rezolvat simplu printr-o verificare prin JavaScript înainte de trimiterea formularului.
  • Validarea domeniului. O adresă de email poate fi formatată corect, dar să fie pe un domeniu care nu există. O procedură simplă pe server poate verifica dacă domeniul yhoo.com exista. Nu este consumatoare de timp foarte mare și asigură un grad mai mare de siguranță.
  • Validarea căsuței de mail. Acolo unde este posibil, un script server-side poate încerca deschiderea unei conexiuni SMTP la serverul de mail pentru domeniul vizat și să încerce să trimită un email către căsuța respectivă de mail. De regulă, răspunsul este simplu de interpretat, însă procesul este consumator de timp.

Oricare dintre metode ați alege-o (indicat ar fi toate trei, în ordine!), vă asigurați cu un anumit grad de certitudine faptul că adresa de email există și acceptă mail.

Curățarea listei de fiecare dată când se trimite newsletter. Este evident faptul că adresele de email mai dispar în timp. Nimeni nu își păstrează aceeași adresă de email toată viața. În acest caz, adresele care nu mai există trebuie șterse din baza de date în cel mai scurt timp. Voi reveni cu un post pe această temă. Este cunoscut faptul că Yahoo!Mail întârzie, filtrează sau chiar blochează emailurile venite de la servere de la care în mod curent se primesc mesaje pentru adrese invalide.

Respectarea intimității abonaților. Oferiți-le o modalitate facilă și practică pentru dezabonare. Și când spun dezabonare, chiar mă refer la dezabonarea efectivă, în niciun caz învârtirea prin alte liste în speranța că la un moment dat săracul utilizator va uita că s-a dezabonat și devine ok (iar) să îl mai bombardăm cu un newsletter.

Abonații nu sunt proști! Nota de subsol de mai sus nu are absolut nicio valoare legală. Dimpotrivă, e un cuțit îndreptat spre tine însuți. Invocând legea 365/2002 nu faci decât să spui: Da, am trimis spam. Poți să mă dai în judecată pe baza articolului 6 aliniatul 1 din lege.

Unele platforme de trimitere a newsletterului sunt construite în așa fel încât este necesară validarea abonării și dezabonării prin confirmarea unui link primit. Sunt alternative utile, deși pentru unii utilizatori s-ar putea să pară mult prea complicate și mâncătoare de timp.

Concluzie rapidă: prețuiți-vă abonații, prețuiți serverele pe care aceștia își găzduiesc adresele de mail și succesul va străluci asupra campaniei voastre de email marketing!

AJAX în e-commerce. Unde setăm limita? 7 Jan 14

La unul dintre webinariile din Decembrie 2009, am primit o întrebare de la unul dintre participanți:

Studii pentru rata de abandon în procesul de comandă pe mai multe pagini vs. rata de abandon în procesul de comandă într-o singură pagină cu AJAX ?

Neavând la îndemână astfel de studii, am căutat și mi-am format o părere proprie despre ce ar trebui să însemne AJAX în procesul de checkout.

Foarte mulți dintre cei care administrează magazine online se plâng de rata de abandon a coșului de cumpărături de către utilizatori din diverse motive:

  • Utilizatorii abandonează coșul de cumpărături datorită obligativității unor informații considerate esențiale pentru comandă (de exemplu, codul numeric personal)
  • Utilizatorii abandonează procesul de plasare a unei comenzi (checkout) datorită complexității acestuie (prea mulți pași, formulare completate repetat)
  • Utilizatorii renunță la plasarea unei comenzi datorită erorilor de validare, aparent imposibil de trecut (verificări stricte ale unor câmpuri precum email, cont bancar, cod numeric personal)

Dacă magazinul este unul care oferă produse de nișă, cel mai adesea procesul de checkout se termină prin plasarea telefonică a comenzii. Convorbirea cu un consultant de vânzări face experiența clientului un pic mai umană și scapă clientul de stresul provocat de un coș de cumpărături complicat de folosit.

Frenezia AJAX a determinat tot mai mulți designeri să folosească această tehnologie “magică” inclusiv în partea de comerţ electronic. Toate framework-urile care permit implementarea AJAX în site-uri au devenit foarte ușor de folosit și aduc cu ele o pleiadă de efecte vizuale. Din păcate, cel mai adesea, prin AJAX se înțelege realizarea de animații și tranziții în paginile web.

Dar, utilizarea AJAX se face excesiv, aducând mai multe dezavantaje decât avantaje magazinului online. Dintr-un exces de zel, designerii ar dori ca totul să fie ajaxificat (și folosesc intenționat termenul!) într-o încercare disperată de a oferi clientului o experiență care să aibă The WOW! effect. Plecând de la mitul că Flash nu este o tehnologie potrivită pentru implementarea comerțului electronic, AJAX a apărut ca o mană cerească pentru web designeri: poți realiza animații, dar nu este Flash, iar motoarele de căutare vor fi fericite.

Lucrurile încep să se complice în momentul în care prea multă informație esențială pentru o pagină web devine motiv de implementare a AJAX. Designerii se tem de paginile ”grele” și atunci le sparg în fragmente mai mici care sunt aduse la cerere prin AJAX. Uneori chiar nu contează dacă acest lucru se întâmplă la cererea utilizatorului sau automat după încărcarea paginii. Se crează doar iluzia că pagina este mai ”ușoară”, însă se pierde din vedere faptul că informația adusă prin AJAX este invizibilă spiderilor motorului de căutare.

Ce trebuie înțeles este că AJAX este o tehnologie fantastic de puternică și dacă nu o utilizezi cum trebuie poate fi o bombă cu efect întârziat. De aceea, ea ar trebui folosită cu precădere doar în acele zone ale site-ului de comerț electronic în care suntem asigurați că nu va avea efecte negative asupra optimizării pentru motoarele de căutare sau asupra experienței utilizatorului.

Nu considerați că dacă ați făcut din magazinul online un pom de Crăciun cu multe briz-briz-uri care animează toate elementele componente o să aveți succes nebănuit pe toate planurile:

  • Dacă aveți un proces de plasare a comenzii în doi pași, ce rost are să îl rupeți în alți 7 doar pentru că vi se pare cool să fie implementat prin AJAX?
  • Dacă pagina produsului are conținut creat de utilizatori, ce rost are să îl aduceți în pagină ulterior încărcării paginii doar pentru că e cool să se animeze prin cine știe ce framework JavaScript care știe (și) AJAX?

Nu este o idee bună niciodată să generalizezi faptul că, dacă într-un studiu efectuat prin ”State” se spune că rata de abandon a coșului de cumpărături e mai mică în cazul implementării AJAX, mâine dimineață trebuie să te trezești și să îți freci programatorii și designerii până reușesc o implementare decentă. Orice modificare a magazinului online trebuie făcută ca urmare unor analize efectuate în timp, pe baza unor date colectate corect despre comportamentul utilizatorilor în site-ul respectiv.

Iar dacă construiți platforme de comerț electronic, asigurați-vă că în orice moment puteți oferi ambele variante de lucru. Chiar dacă AJAX ia ochii oricui și fascinează, e posibil să nu fie cea mai utilă variantă de lucru și poate îngreuna implementarea unei soluții.

Nişte nişe nişate în neştiinţă 4 Nov 25

Captura de pe site-ul www.cadouricopii.roÎn nişte postări mai vechi, discutam despre nișe și ultranișe. Cât de indicat este un mall online sau un magazin mic foarte specializat.

Întâmplător, în seara asta, găsesc pe marele Internet, un site dedicat cadourilor pentru copii. Foarte frumos, deosebită ca nișă de piață. Până am dat de produsul din imaginea alăturată.

Oare administratorii magazinului s-au gândit când au pus produsele astea pe site? Părerea mea e că au dus un pic la extrem ideea de cadou, de copil și de nișă.

Alternative de strategii după care s-au ghidat când au introdus costume sexy pe site:

  • Dacă tot se organizează o petrecere cu costume pentru copii, de ce să nu se organizeze și pentru tătici o petrecere în camera de alături? Mămicile oricum sunt ocupate cu supravegherea godacilor.
  • Copii oricum cresc. De ce să nu învețe de mici cum trebuie să arate și să se comporte viitoarea iubită/soție/amantă?

Părerea mea: mențineți-vă cât mai integre nișele pe care vi le alegeți și nu vindeți chiloți comestibili într-o alimentară. Chiar dacă tot în stomac sfârșesc.

P.S. Iar pentru lenjerie intimă sexy, încercați pe LookSexy.ro!

Webinar: Comportamentul cumparatorilor online 0 Nov 18

Marti, 24 Noiembrie 2009, incepand cu orele 19:00, ne reintalnim la un webinar despre comportamentul cumparatorilor online.  Inscrieti-va pentru a putea participa la webinar, cel mai tarziu marti la ora 18:00.

Acest webinar va raspunde la intrebari precum:

  • De unde vin cumparatorii? Care sunt asteptarile lor?
  • Modelul cumparatorului online in perspectiva psihologiei behavioriste
  • Cum crestem rata de conversie?
  • Cum educam cumparatorii?

Intrebarile legate de acest webinar le astept aici sau prin email la adresa robert.tudor@merca.ro .

Com.ro Webinar special – Google Analytics 0 Nov 11

comroproiecteDupă cum știți am pus o mică pauză webinariilor. Luni, 16 Noiembrie ne întoarcem pentru a discuta un pic despre Google Analytics și cât de util este ca instrument de monitorizare și analiză a traficului din magazinul online.

Va fi un webinar un pic mai special decât celelalte, întrucât locația de unde intrăm în eter va fi Budapesta, Ungaria. Webinarul este gratuit, așa încât nu uitați să vă înscrieți pentru a putea participa.

Un webinar similar pregătește și Liviu Taloi, Joi 12 Noiembrie, așa încât: