Pentru că am uitat de astă vară niște spanac în congelator, am decis să văd ce pot face cu el. Și am căutat atent pe net și mi-am adus aminte și de antipasto din Italia care includea un fel de plăcintă cu verdețuri.

Concluzia: Trăiască Google!

Am decis să fac quiche cu spanac.

Pentru cei curioși, quiche (se citește chiș) este un fel de plăcintă rotundă care este asociată Franței, dar care este de fapt originală din Germania. Are la bază un strat de aluat peste care umplutura se compune din diverse legume legate cu ou și lapte sau smântână.

Să ne pregătim:

Aluat: 200 g făină, 100 g unt (la temperatura camerei), 1 gălbenuș, 2 linguri apă rece, sare.

Umplutură: 500 g spanac, 1 ceapă mică, 200 g brânză sărată, 2-3 ouă, piper, oregano.

Să purcedem la gătit:

1. Din toate ingredientele pentru aluat se frământă o cocă și se dă la rece pentru 20 de minute.
2. Se întinde aluatul de mărimea formei de copt și se dă din nou la rece pentru 15 minute.
3. Între timp, se pregătește spanacul. Dacă e congelat, se dezgheață. Dacă este proaspăt, se spală bine și se opărește în apă cu sare.
4. Între timp se introduce la cuptor forma cu aluatul întins în forma de tartă pentru 15 minute.
5. Spanacul se scurge de excesul de apă din spanac și se toacă mărunt. Se pune la călit împreună cu ceapa mărunțită.
6. Se adaugă piperul și oregano, cele două ouă bătute bine și brânza mărunțită.
7. Se scoate aluatul din cuptor, se lasă să se răcorească, se umple cu compoziția de  și se dă în cuptorul încins bine. Deasupra se mai poate presăra mozzarella.

Toată șmecheria din acest moment încolo stă în coagularea oului. Se scoate și se lasă să se răcească în formă.

Se servește atât ca aperitiv, ca gustare dar și ca fel principal. Se poate consuma chiar și a doua zi după ce a fost gătită, … dacă mai rămâne

Ai o idee de proiect pe care vrei sa ti-o pui in practica, vrei sa afli pasii principali in organizarea unui proiect? Sau pur si simplu esti pregatit sa incerci cariera de Project Manager?

Be More este un proiect îndrăzneț al unui tânăr prieten de-al meu. Îl văd în fiecare zi pasionat de ceea ce face și o face cu plăcere,  cu un optimism copleșitor și un entuziasm debordant. Sunt calități pe care rar le mai văd la tinerii din ziua de azi. Îi doresc succes pentru că s-a angajat pe un drum plin de gropi și obstacole.

Urmăriți site-ul www.bemore.ro și nu ratați cursurile de training pe care le pregătește!

La unul dintre webinariile din Decembrie 2009, am primit o întrebare de la unul dintre participanți:

Studii pentru rata de abandon în procesul de comandă pe mai multe pagini vs. rata de abandon în procesul de comandă într-o singură pagină cu AJAX ?

Neavând la îndemână astfel de studii, am căutat și mi-am format o părere proprie despre ce ar trebui să însemne AJAX în procesul de checkout.

Foarte mulți dintre cei care administrează magazine online se plâng de rata de abandon a coșului de cumpărături de către utilizatori din diverse motive:

• Utilizatorii abandonează coșul de cumpărături datorită obligativității unor informații considerate esențiale pentru comandă (de exemplu, codul numeric personal)
• Utilizatorii abandonează procesul de plasare a unei comenzi (checkout) datorită complexității acestuie (prea mulți pași, formulare completate repetat)
• Utilizatorii renunță la plasarea unei comenzi datorită erorilor de validare, aparent imposibil de trecut (verificări stricte ale unor câmpuri precum email, cont bancar, cod numeric personal)

Dacă magazinul este unul care oferă produse de nișă, cel mai adesea procesul de checkout se termină prin plasarea telefonică a comenzii. Convorbirea cu un consultant de vânzări face experiența clientului un pic mai umană și scapă clientul de stresul provocat de un coș de cumpărături complicat de folosit.

Frenezia AJAX a determinat tot mai mulți designeri să folosească această tehnologie “magică” inclusiv în partea de comerţ electronic. Toate framework-urile care permit implementarea AJAX în site-uri au devenit foarte ușor de folosit și aduc cu ele o pleiadă de efecte vizuale. Din păcate, cel mai adesea, prin AJAX se înțelege realizarea de animații și tranziții în paginile web.

Dar, utilizarea AJAX se face excesiv, aducând mai multe dezavantaje decât avantaje magazinului online. Dintr-un exces de zel, designerii ar dori ca totul să fie ajaxificat (și folosesc intenționat termenul!) într-o încercare disperată de a oferi clientului o experiență care să aibă The WOW! effect. Plecând de la mitul că Flash nu este o tehnologie potrivită pentru implementarea comerțului electronic, AJAX a apărut ca o mană cerească pentru web designeri: poți realiza animații, dar nu este Flash, iar motoarele de căutare vor fi fericite.

Lucrurile încep să se complice în momentul în care prea multă informație esențială pentru o pagină web devine motiv de implementare a AJAX. Designerii se tem de paginile ”grele” și atunci le sparg în fragmente mai mici care sunt aduse la cerere prin AJAX. Uneori chiar nu contează dacă acest lucru se întâmplă la cererea utilizatorului sau automat după încărcarea paginii. Se crează doar iluzia că pagina este mai ”ușoară”, însă se pierde din vedere faptul că informația adusă prin AJAX este invizibilă spiderilor motorului de căutare.

Ce trebuie înțeles este că AJAX este o tehnologie fantastic de puternică și dacă nu o utilizezi cum trebuie poate fi o bombă cu efect întârziat. De aceea, ea ar trebui folosită cu precădere doar în acele zone ale site-ului de comerț electronic în care suntem asigurați că nu va avea efecte negative asupra optimizării pentru motoarele de căutare sau asupra experienței utilizatorului.

Nu considerați că dacă ați făcut din magazinul online un pom de Crăciun cu multe briz-briz-uri care animează toate elementele componente o să aveți succes nebănuit pe toate planurile:

• Dacă aveți un proces de plasare a comenzii în doi pași, ce rost are să îl rupeți în alți 7 doar pentru că vi se pare cool să fie implementat prin AJAX?
• Dacă pagina produsului are conținut creat de utilizatori, ce rost are să îl aduceți în pagină ulterior încărcării paginii doar pentru că e cool să se animeze prin cine știe ce framework JavaScript care știe (și) AJAX?

Nu este o idee bună niciodată să generalizezi faptul că, dacă într-un studiu efectuat prin ”State” se spune că rata de abandon a coșului de cumpărături e mai mică în cazul implementării AJAX, mâine dimineață trebuie să te trezești și să îți freci programatorii și designerii până reușesc o implementare decentă. Orice modificare a magazinului online trebuie făcută ca urmare unor analize efectuate în timp, pe baza unor date colectate corect despre comportamentul utilizatorilor în site-ul respectiv.

Iar dacă construiți platforme de comerț electronic, asigurați-vă că în orice moment puteți oferi ambele variante de lucru. Chiar dacă AJAX ia ochii oricui și fascinează, e posibil să nu fie cea mai utilă variantă de lucru și poate îngreuna implementarea unei soluții.